Tuesday, May 29, 2007

Tipuri de peisaje naturale


Peisajul padurii ecuatoriale . Dezvoltarea acesteia este conditonata de existenta unor temperaturi ridicate si constante si de precipitatii bogate . Solurile sunt sarace in humus si au caracter lateritic . Acest tip de padure este vesnic verde si inregistreaza cel mai mare numar de specii de arbori , la care se adauga lianele (plante lemnoase agatatoare) si epifitele (ferigi , orhidee ) . Multe specii au valoare economica , fiind exportate pentru lemn pretios ( mahon , abanos , palisandru ) , latex (arborele de cauciuc ) , fructe ( arborele de cafea , arborele de cacao) . Padurea ecuatoriala adaposteste o mare varietate de specii de vietuitoare . Interventia omului a facut ca padurile ecuatoriale sa isi restranga mult arealul de intr-o serie de regiuni sud-americane , africane , asiatice . In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole , indeosebi plantatii de arbori tropicali , dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare , eroziune .
Peisajul padurii musonice este caracteristica sudului Asiei , unde climatul este musonic . Speciile de arbori sunt , in ansamblu , cele caracteristice padurii ecuatoriale , dar numarul lor este mai redus , padurea fiind mai putin densa si umbroasa . Pe alocuri este intrerupta de portiuni de savana . Datorita exploatarii intense , fie pentru lemn de foc , fie pentru lemn pretios , au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure , lasand loc terenurilor degradate , mai ales in India .

Peisajul de savana este proprie climatului subecuatorial cu doua anotimpuri . Predomina asociataia vegetala erbacee , cu graminee avand crestere rapida in sezonul ploios . Arborii sunt rari , cu radacini adanc infipte in pamant , iar cursurile de apa sunt insotite adeseori in paduri-galerii . Fauna este alcatuita mai ales din mamifere mari , atat erbivore , cat si carnivore , bune alergatoare , unele traind in turme ; in ape sau in apropierea acestora se adauga hipopotami , crocodili , specii de pasari .Suprafetele ocupate candva de savane au intrat treptat sub cultura si , odata cu acest proces , s-au restrans arealele de raspandire a faunei , punand in pericol existenta multor specii . In plus , regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor , in multe tari africane , sud-americane si asiatice .
Peisajul de stepa . Este un peisaj de climat temperat-continental cu nuante excesive . Cuprinde o vegetatie de tip ierbos , in care domina gramineele , la care se adauga leguminoase , compozite , umbelifere . Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera , dominand rozatoarele , la care se adauga erbivore , carnivore , specii de pasari . Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite : stepa in Europa si Asia , prerie in America de Nord , pampas in America de Sud , veld in sudul Africii , tussock in Noua Zeelanda . Exista insa anumite diferente intre acestea . De exemplu , in prerii predomina ierburile inalte , iar in pampas asociatia erboasa este presarata de tufisuri . Tinuturile stepice au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii . Cu timpul , mai ales in ultimele doua secole , acestea au fost transformate masiv in terenuri agricole - printre altele "granarele lumii" - , factorii favorizanti fiind fertilitatea ridicata a solurilor si faptul ca stepele se suprapun , de regula , campiilor si podisurilor joase . Dar , o data cu acestea , flora si fauna stepei s-a modificat profund , cu consecinte asupra echilibrului ecologic din zona .

Peisajul mediteranean este caracteristic regiunii din jurul Marii Mediterane , cu un climat subtropical intr-o zona de contact a climatului desertic cald si arid cu climatul temperat-oceanic . Cu unele diferentieri , acest tip de peisaj se intalneste si in sud-vestul S.U.A. , partea centrala a statului Chile , regiunea Cap din Africa de Sud , sudul Australiei . Esentele lemnoase caracteristice , candva foarte raspandite , dar astzi destul de rar intalnite datorita explotarii indelungate , sunt : stejarul de pluta , pinul de Alep , cedrul de Liban , maslinul salbatic . Peisajul din jurul Marii Meditereane este unul dintre cele mai transforamte antropic de pe intreaga planeta . Aici au inflorit , inca din vechi timpuri , stralucite civilizatii , exista o mare concentrare de populatii si , implicit , de asezari omenesti , se desfasoara intense activitatii economice , se manifesta cea mai mare presiune turistice de pe Glob .

Peisajul de taiga este o asociatie vegetala complexa , dominata de paduri rasinoase , caracteristica emisferei boreale , cuprinsa in padurea de foioase , in sud , si tundra , in nord . Constituie cel mai mare fond forestier al planetei . Aceste paduri se extind si catre sud in muntii inalti . Fauna taigalei este destul de variata , remarcandu-se animalele cu blana pretioasa . Peisajul taigalei , multa vreme aproape intact , este din ce in ce mai mult modificat de om la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale :carbuni , petrol , minereu de fier , aur .

Peisajul de tundra - peisajul de la nord de taiga , formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic . Acest peisaj este asociat totodata calotelor glaciare antarctica si groenlandeza . Clima este arctica , vegetatia este saraca , fiind formata predominant din muschi si licheni , fauna , de asemenea , foarte saraca si omogena ca specii . Tundra este un mediu natural putin modificat de om .